Negociere

434e405324451483bc53f466454c29bb-d5lvvqdAuzi pamantul cum se prabuseste? Atat de deplina linistea incat aud cum imi cad bucati de suflet in trecut. Stau la masa cu diavolul si negociez ce a mai ramas. Grea decizie. Sa-mi vand si ultimele bucati sau sa mi-l recuperez pe tot? Greseli platite cu ani din viata, amintiri care tulbura prezentul si persoane care ar trebui sa ramana intr-un decor blurat. Continue reading

Amintirile unui inger

884419267442-angel-demon

Baby de ce-ai orbit in fata dorintelor mele? Eu de ce-am fost surda la rugamintile tale? Atat de imperfecti si totusi perfecti impreuna. O poveste care s-a terminat din prea multa dragoste. Construiam vise mai repede decat reuseai tu sa le faci realitate. Continue reading

Pe un peron

train_station_of_surdon_orne_france_by_hubert61-d5kizra

– Draga mea, te mai intorci?

-Poate intr-o zi, poate niciodata…

Simplul fapt ca plec mai distruge un suflet. Si tu si eu am avut o noapte sa scriem o poveste. Sa ii schitam finalul pentru ca la peronul plecari, trenul astepta sa plece. Asa cum face timpul… O gara plina pentru doua suflete goale. O forfota de oameni pierduti pe peronul vietii. Directii gresite. Oamenii potriviti la timpul nepotrivit. Oamenii gresiti la timpul si mai nepotrivit. Continue reading

Oameni temporari

white_shirt_3_by_eclipsix-d7payhdAm praf pe suflet si ruj pe buze. Iti zambesc si te doresc o noapte. Noi nu vrem sa ramanem in acelasi loc. Noi stim ca promisiunile nu au nici un rost si ca iubirea e lipsita de logica. Noi stim ca cele mai sincere dorinte se rostesc cand se stinge lumina.

Ne iubim temporar cu orele si uitam de noi. Uitam de noi, uitam de lume, uitam de ganduri nespuse si regrete permanente. Ne potrivim perfect dar nu unul cu celalalt. Permanent nu e niciodata permanent, noaptea se transforma-n zi, dorintele se transforma in fantezii, iar noi uitam unul de celalalt. Continue reading

Infinit fara sfarsit

396952_313735805327516_277498740_n

Ai vrea sa te simti intreaga, dar pana si infinitului ii lipseste sfarsitul. Si atunci cum?

Transformi oameni in povesti, iar viata ta devine cea mai buna poveste. Un tapet colorat cu amintiri frumoase, iluzii, dezamagiri, lacrimi si zambete. Nu e ca si cum poti invita strainii sa asiste la o galerie atat de personala. O vizitezi doar tu din cand in cand si te bucuri de ceea ce ai devenit.

Nu stiai sa pleci, acum insa calci apasat si nu mai privesti inapoi. Tii ochii larg deschisi si zambesti fara urma de regret fata de slabiciunile tale. Iubeai ideea a ceea ce ar fi putut deveni oamenii din jurul tau, dar uneori diamantul e doar o sticla bine slefuita. Indiferent pe cate parti o intorci intr-un final se va sparge. Cu ea si visele tale. Si schitezi unele noi, le dai viata si prinzi aripi. Continue reading

Doi straini

13882565_1795963793981885_8994476105567781467_nTe privesti in oglinda. Au trecut atatia ani. Te-ai maturizat frumos, bine ca ceilalti nu pot vedea cicatricile ce le poarta sufletul tau. S-ar speria. Ii accepti invitatia.

-Probabil voi veni.

Nu poti renunta la negru, nu poti renunta la zambet, nu poti renunta la felul tau de-a fi. Nu are rost sa te prefaci. Te cunoaste prea bine ca sa te obosesti sa pari schimbata. Preferi sa mergi lent si apasat, nu te poti grabi. Cine se mai oboseste sa alerge spre un trecut ce nu si-l mai doreste. Doar curiozitatea te face sa te indrepti spre masa lui si sa fortezi un zambet ce acum cativa ani venea natural.

-Cati ani au trecut?

-Prea multi pentru atata tacere.

Tu stii ca nu ii vei oferi mai mult decat tacere dupa noaptea asta. Il privesti in ochi. Stii ca el nu a trecut peste. Stii ca pentru tine el e doar o vaga amintire. Te gasesti intr-o conversatie fara rost. Il privesti si-ti aduci aminte tot ce ai iubit la el. Il privesti si-ti amintesti cum te-a invatat sa iubesti. Simti alcoolul cum iti incalzeste venele si cum inima pulseaza intr-o noapte prea ploioasa pentru culoarea gandurilor tale. Continue reading