Zile aberante

A venit toamna. In acelasi timp a aparut si o persoana care mi-a intors lumea cu susul in jos.  E a 2-a persoana memorabila din viata mea, el cel care vorbeste limba mea si imi termina frazele cand le las neterminate. El cel care ma face sa zambesc atunci cand doar am intentia sa o fac, dar stau in dubii. Au fost niste zile groaznice. Cate 16 ore la munca in care am reusit sa mai socializez doar cu niste ferestre de messenger uneori prea impersonale. Conversatii banale si asteptare.