Trecut…

Tu-mi spuneai ca ma vei iubi pana la sfarsit. Eu iti explicam ca nu-mi plac sfarsiturile. Vorbeam de sfarsitul zilei? Sfarsitul anului? Sfarsitul vietii?

Nu am fost cenusareasa pe care ti-o doreai tu. Am uitat de print si am fugit cu tot cu pantof. Adoram atat de mult tocurile incat nu ma puteam vedea fara ele. Cred ca nici tu. Am iesit din viata ta fara sa simti. Azi putin, maine inca putin, poimaine de tot…

Tu erai prea ocupat sa iubesti persoana pe care o cunosteai incat nu ai observat ca mai exista una. Erai atat de concentrat pe imaginea mea de exterior incat uitasei sa te uiti la mine in momentele de liniste. Ridicam ancorele una cate una si epuizam motivele pentru a mai ramane. Stiam ca la un moment dat te vei intoarce, dar eu aveam sa mai raman doar o amintire. Numele meu avea sa-ti lase doar un gust amar pe buze pentru ca asta e tot ce mai imi doream. Aveam sa te conving ca aveai dreptate cand imi spuneai ca nu sunt ca restul. Eram mult mai rau. Luptam cu abilitate pe ambele fronturi. In sufletul meu duceam luptele mele, iar cu tine castigam razboiul. Nu aveam nevoie decat sa-ti iau si ultima picatura de suflet la plecare si sa-ti las cele mai frumoase amintiri. Devenisem tot ce-ti dorisei vreodata, doar pentru a pleca impacata cu mine insami.

Aveam sa te conving ca toata realitatea asta sucita era un vis dezordonat. Un vis ce candva credeam ca nu va avea sfarsit. Dar tie iti placeau finalurile. M-am fortat sa imi placa si mie. Asa ca, dragul meu, pe nota de plata ti-am facturat doar o amintire.

Aveam sa ne intalnim din nou. Aveai sa ma vezi asa cum nu o facusei vreodata. Stiai ca-n spatele zambetului implacabil se aflau greseli ce nu mi le puteam ierta, iubiri stinse in ploaie, cuvinte ce nu puteau fi uitate, lacrimi nenumarate, victorii fara un invingator si esecuri ce ma fortasera sa uit de simturi.

Stiai ca pe-atunci puteai citi dorinta in ochii mei, acum vedeai ca nu mai ramasese decat un gust amar pe buze. Acum iti citeam eu dorinta in ochi, dar timpul trecuse si eu plecasem demult. Eliberasem sufletul de amintiri, de tine, de mine, de noi.

Tu nu intelegi ca eu astern sentimentele atat de bine pe hartie doar pentru ca-n mintea mea e un haos.

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s