Atingeri

8983_10153496632779115_814909349868013524_n Aceeasi rochie neagra, aceleasi buze rosii, tocuri inalte, si parul lasat pe spate neglijent. Pasesti hotarata, nu te uiti nici in stanga nici in dreapta. Stii ca drumul spre iad e mereu pavat cu intentii bune. Tu mereu le ai pentru ceilalti.

Tu nici nu mai stii cum se uraste. Stii insa sa fii indiferenta. Stii sa-i zambesti in coltul gurii, sa-i umezesti buzele usor, sa-l privesti in ochi si sa i te oferi fara retineri. Iti musti buzele de parca ai vrea sa spui ceva. Nu o mai faci, de ce-ai mai irosi timpul cand stii ca viitorul pentru voi nu exista.

Lasi lumina aprinsa, muzica sa cante si hainele sa cada. Doar mastile raman la locul lor. Femeia care iubeste a disparut demult, dar el e prea orb sa vada, prea surd s-auda, prea paralizat sa simta. Inainte sa-i apartii lui stii ca-ti apartii tie. Stii ca doi-ul nu tine o vesnicie, stii ca acest doi e doar o noapte alba ce dispare la prima raza de soare. Tu stii. El stie?

Ii simti mainile cum iti scriu amintiri sub piele, ii simti sarutul si stii ca-ti place gustul, simti cum te dor buzele, dar inainte de-a tipa preferi sa taci si sa savurezi momentul. Il privesti atenta, te misti incet prin camera si fumezi anost dintr-o tigara. Stii ce va urma, si el stie, dar nici unul nu face nimic. Te intinzi pe birou, bei dintr-un pahar plin de regrete si-ti dai seama ca totul e gresit si totusi decizi s-o faci. Privirea pierduta-n tavan, rotocoale de fum fugind in toate partile, privirea lui pe trupul tau si indiferenta ta la atingerile lui.

Tu stii sa-ti iei ce vrei si nu astepti sa-ti dea. O privire sa-l primesti cu totul, o alta care l-ar face sa fuga-n lume. Da, intotdeauna ti-au placut hainele de care poti scapa usor. Soarta a facut sa scapi de ele doar cu asasini de suflete alaturi de care ti l-ai sinucis pe-al tau. Stii ca te vrea, si tu il vrei. Te uiti la el si-i spui “ia-ma acum”. Ala e momentul in care stii ca din pradator devii prada. Ala e momentul in care simti ca orice de pe tine e prea mult, ca orice urma de luciditate e gresita si ca orice principiu nu-si are rostul dupa ce stingi lumina.

Ala e momentul in care iti invata trupul in intuneric, in care mirosul dulce face mai mult decat o mie de priviri si ca felul in care respiri il ajuta sa te ridice in al noualea cer. Ala e momentul in care mainile lui ar vrea sa te sfasaie in doua, palmele lui provoaca mai multa placere decat durere, iar parul tau sta mai bine prins in mana lui decat intr-un ac de par.

Il simti inofensiv cand respira sub tine, cand te roaga sa fii a lui, cand ti-o cere hotarat sau cand te ia cu forta pentru ca tu vrei doar sa-l tachinezi. Contopiti unul cu celalat stiti ca amandoi veti ramane fara o bucata de suflet la venirea diminetii, dar pana atunci mai sunt suficiente ore care se vor transforma-n amintiri nescrise. Faptul ca nu-l vezi te face sa-l cauti, faptul ca-ti simti pielea framantata de el te face sa-l vrei pe tot, faptul ca nu poti vedea prin el te face sa-l vrei oriunde si oricum.

Soft e prea soft si hard e prea hard. Saruturile dulci se salbaticesc, iar mangaierile devin atingeri primitive. Tu stii ca nu te intereseaza florile daca te face sa simti ca esti femeie. Tu stii ca e o noapte in care n-ai nevoie de suflet ci doar de-un puls ridicat. Tu stii ca detii puterea doar pentru faptul ca il lasi sa te detina chiar si pentru o noapte. Stii ca azi uiti de suflete ranite si ca singurul care poate fi extenuat e doar corpul, iar el stie ca la prima raza de soare tie trebuie sa-ti tremure genunchii nu tigara-n maini de nervi.

Dimineata e doar un moment in care amandoi va dati seama ca v-ati futut universul exact cum nu v-ati imaginat vreodata ca o sa se intample.

3 thoughts on “Atingeri

  1. Iti citesc blogul, poeziile, povestile de 2 sau mai multi ani, si eu la randul meu scriu, dar ma lasi mereu fara cuvinte inca din primele randuri. Nu imi pot imagina prin ce ai trecut daca ai trecut prin ceva anume… Dar continua sa scrii, ai idei,vocatie si mai presus de orice, ai suflet, sau ce o mai fi ramas din el. Ai grija de tine, astept cu nerabdare urmatoarea povestioara trista, suferinda, necesara domolirii plictiselii zilnice si trezirii unor ganduri si stari absolute dar rar regasite.

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s