Labirintul unui suflet

wind_by_monika_esA trecut ceva timp de cand nu am mai scris… S-au intamplat atat de multe incat nici nu as sti de unde sa incep si unde sa termin. Viata asta e tot simpla.. Mie inca imi place s-o complic. Imi place s-o impachetez frumos, s-o asez intr-un bagaj pe care-l port dintr-o parte in alta. Un bagaj satul si el de a fi purtat pe drumuri, o viata satula sa nu mai stie ce e cu ea si dezorientata de tot maratonul asta de la nord la sud, de la est la vest.

Inca incerc sa-mi gasesc locul. Gresit. Nu cred ca am un loc, dar noi oamenii suntem atat de avizi de stabilitate incat incercam sa o gasim sub orice forma… Uneori stabilitatea asta ia forma persoanei iubite, alteori a unui acoperis deasupra capului sau cateodata a unui job… Uneori le imbina pe toate trei.

Eu imi pun castile in urechi si incep sa alerg… Alerg pana gasesc casa perfecta, jobul perfect si persoana perfecta. Poate de aia nu ajung nicaieri. Ar fi o ipocrizie sa spun ca nu-mi place toata cursa asta. Cred ca am fost modelata pentru toate aceste labirinturi. Cred ca nu voi reusi sa ies din ele pentru ca eu nu caut capatul… Eu caut doar o iesire spre un alt labirint pentru a o lua iar si iar de la capat.

M-ar plictisi normalitatea… M-ar omori ca uneori sa nu ma sufoc. M-ar sufoca imensitatea cerului daca nu m-as simti atat de familiar in haurile in care cad periodic. M-ar arde lumina daca nu m-as plimba prin intuneric…

Au inceput sa fosneasca frunzele din nou, vantul se inteteste…

One thought on “Labirintul unui suflet

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s