Uitand, plecand…

209347082649327400_g7l4Wine_cSi vine un moment in care ai gustat orizontul prabusirii, vine un moment in care trebuie sa te aduni, sa te lipesti bucatica cu bucatica si sa mergi mai departe. Uneori viata va fi cea care se va surpa sub tine, alteori un suflet il va inghite pe al tau cu sau fara regrete, indiferent cum privesti problema tu esti cea care sfarseste prost. Si iti pui intrebarea: e mai bine sa renunti cand mai ramane ceva de lipit sau atunci cand vei fi atat de franta incat nici cel mai bun maestru nu te va putea intregi?

Stii, aveam limite vorbind de alcool, dar acum intre pahar si suflet, habar n-am care-i mai gol. Unii mi-ar spune sa fiu fericita ca simt diferit, altii mi-ar spune sa nu simt si unii nu ar intelege cum simt. Alegerea mereu trebuie sa fie a mea. Mereu am oferit cui n-a meritat sau n-a avut nevoie de ce ofeream eu si am tinut pentru mine cand trebuia sa ofer. E pur si simplu un dvd care se repeta on and on. Un dvd cu 2 fete una mai zgariata decat cealalta si din toate datele cea mai zgariata sunt eu.

Asta e momentul in care imi vine sa plang pana raman fara lacrimi, dar nu o voi face, e momentul in care imi vine sa tip pana mi se rup corzile vocale, dar nu o voi face. Nici macar asta nu mai pot face. Singura solutie e sa continui sa rezist sau sa ma prabusesc pana uit de mine.

Am iubit, am avut impresia ca iubesc, am lasat impresia ca iubesc si indiferent de ce s-a intamplat mi s-a golit noianul ala de sentimente. Acum mai am cateva pierdute si am cumparat o lopata sa le ingrop pe undeva. Sunt sentimentele mele si vreau sa le tin pentru mine. Nu mai am de oferit mai nimic si nici nu-mi doresc sa mai ofer cuiva ceva.

Ultima oara m-am prabusit peste un suflet care a fost prea dur pentru cat puteam suporta eu. Mi-am rupt oasele, mi-am golit sufletul, am inchis ochii si am sperat ca totul va fi bine, dar pentru o persoana cum sunt eu niciodata nu e bine, pur si simplu n-are cum sa se intample asta. Mereu nesatula, mereu cautand mai mult, mereu dorind mai mult, mereu simtind mai mult, mereu daruindu-ma mult.

Vreau sa cred ca intr-un final am inteles notiunea timpului desi el n-a stat niciodata in loc sa-l inteleg. Vreau sa cred ca m-am uitat incontinuu la ceas si imi doream ca orele sa treaca repede, dar totul a devenit foarte clar in momentul in care in care mi-am dorit ca totul sa se opreasca. Ei bine nu s-a oprit nici cand mi-am dorit sa treaca nici cand mi-am dorit sa stea in loc, dar singura diferenta a facut-o el. As fi spart toate ceasurile din lume sa nu mai vad cum alearga secundele si cum pleaca linistite cu bucati din sufletul meu lasandu-mi drept onorariu amintiri.

Si am avut parte de momentul in care-mi doream sa fiu mereu langa el si sunt absolut sigura ca o gandeam si cu mintea si cu sufletul. Nu am ramas nici macar langa el cum nici el n-a ramas langa mine. Cum altfel s-ar fi putut sfarsi? Unul din noi trebuia sa plece, dar noi cred ca am plecat in acelasi timp in directii diferite.

Sa astept ma doare. Sa uit ma doare. Dar sa nu stiu ce sa fac doare cel mai tare.

Trebuie sa plec acum cat mai pot pleca pe jumatate intreaga. Nu-mi permit sa mai raman stiind ca la un moment dat oricum va trebui sa plec si poate atunci nu voi mai ramane cu nimic. Ca dupa fiecare evacuare devine tot mai greu sa-mi doresc sa ajung undeva, dar important e sa continui sa merg, uneori chiar si fara directie. Am sa ma pierd intre doua locuri, am sa uit lucruri pe unde trec, am sa culeg amintiri, am sa oferi sentimente, dar mereu trebuie sa plec atunci cand mai pot pastra ceva si pentru mine.

In fond de cate ori pot trece prin iad fara sa raman acolo? De cate ori pot incerca sa-mi asasinez sufletul si el sa scape? In cate feluri imi pot distruge inima si ea sa mai bata?

6 thoughts on “Uitand, plecand…

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s