Oameni si greseli…

“Iti mai aduci aminte ziua cand ai luat soarele si mi l-ai pus in suflet?” Lucian Blaga

Si uneori ma intreb de ce ne place sa ne complicam existenta singuri. De ce ne place sa adaugam necunoscute in nestire la niste ecuatii simple. Mereu am vrut ca totul sa fie simplu, sa nu trebuiasca sa fac ocolul pamantului cu nspe mii de idei dintre care doar una sa fie valida. Ma uit peste tot in jur si vad atata suferinta, cupluri nefericite care au relatii esuate dinainte de a incepe, oameni care stau impreuna ani de zile pentru ca intr-un final sa uite unul de celalalt, sa uite ce i-a adus impreuna.

Uitam sa fim noi si ne pierdem in celalalt. Uitam sa zambim, uitam cat conteaza mirosul ala de cafea ce ne alinta pielea dimineata, uitam sa deschidem bratele fericirii prea ocupati fiind sa analizam esecurile. Ne complicam existenta, povestim prietenilor cat de nefericiti suntem si uitam cat de fericiti eram si singuri. Uitam sa traim clipa si distrugem toata dragostea punand accentul pe detalii nesemnificative. Ne ascundem dupa ziduri inalte sperand ca cineva intr-o zi le va darama, sperand ca intr-o zi vom alunga persoane si ele se vor intoarce la nesfarsit. Alo! Trezeste-te! Nu se mai intoarce nici dracu’ daca tu-l alungi constant.

Lasa-ti zidurile jos, simte, iubeste, zambeste si daruieste-te clipei. Ce conteaza daca necunoscutul ala de langa tine va fi acolo si maine? Ofera-i tot ce e mai bun azi si fa-l fericit macar cateva clipe. Indiferent daca va stationa alaturi de tine pe un peron sau daca va pleca cu primul tren ratacit intr-o statie de suflete pierdute cu siguranta nu te va uita.

Incercasem intr-o perioada sa-mi impun limite, sa ofer cu portia, dar am sfarsit prin a fi vesnic nemultumita asa ca acum ofer tot ce se poate oferi pentru o ora, o zi sau la infinit. Mai auzeam inainte de pe la diversi cunoscuti ca persoana de langa tine trebuie sa merite ce-i oferi. Pai si daca l-ai ales chiar si pentru o ora e clar ca omul ala merita in ora aia tot ce e mai bun. Nu conteaza timpul, nu conteaza cat se opreste in loc sau cat de repede alearga tu fa tot ce poti ca indiferent de decizie sa fii cu sufletul impacat.

M-am saturat sa sufar pe parerile si opiniile celorlalti, asa ca macar daca tot o fac sa stiu ca e din vina mea. In fond fiecare suferinta ma va face sa privesc lucrurile altfel, dar tot la intensitate maxima le voi trai.

E o chestie ciudata undeva la mijloc, imi place sa ma joc cu focul si sa ma ard in repetate randuri. As innebuni daca totul ar fi bine prea mult timp, cu siguranta nu as reusi sa ma simt eu. Vreau ca fiecare persoana care trece prin viata mea sa primeasca ce e mai bun ca la final sa regrete plecarea. Vreau ca fiecare sa primeasca doar zambete si sa nu ramana cu amintirea lacrimilor mele. Vreau ca palmele mele sa alinte usor si ramase in singuratate sa loveasca pereti reci, imi vreau unghiile dansand usor pe mana celorlalti ca atunci cand nu mai exista maini sa zgarie peretii. Vreau sa iubesc persoane pana mai sus de cer care sa ma faca sa simt ca traiesc in iad, vreau sa simt cum pasesc mereu pe cioburi de sticla si sa nu ma simt inerta. Imi doresc sa-mi intregesc sufletul pentru ca mai apoi sa-l pot arunca din creierii cerului si sa-l izbesc de stancile pamantului.

“S-a uscat doar culoarea, sensurile se pastreaza, nimic nu se sterge, nu e spulberat de vant, de timp, daca e scris cu adancul trairii unui suflet de om.”

13 thoughts on “Oameni si greseli…

  1. Cuvinte alese, cuvinte minunate si bine punctate! Noi oamenii suntem ciudati, niciodata multumiti… Cand ne e rau ne plangem si ducem dorul dupa bine, iar cand ne e bine se gasesc motive sa se faca rau😐

      • Ii spuneam unei colege de serviciu acum ceva timp ca, de ar fi sa sufar de 100 de ori de cate ori as iubi, si tot as iubi de atatea si atatea ori, in fiecare zi din viata mea. Asa ca, sunt de acord cu ceea ce ai spus tu, asta inseamna sa fii om.

  2. Pingback: Recomand « AlyZ

  3. Nu degeaba se spune “traieste viata ca si cum ar fi ultima clipa” … daca incerci sa-ti reprimi sentimentele si sa “oferi cu portia” nu vei fi niciodata pe calea cea buna. Cel mai bine e sa ne vedem de viata noastra, sa dam cand e de dat si sa primim cand ni se ofera … sa trecem peste ziua de azi cu toate puterile si sa ne uitam la ziua de maine cu speranta.
    Frumos articol!

  4. Doar clipa e cea care conteaza de fapt. Doar ceea ce simti in acele momente. Emotia nu o traiesti nici in trecut, nici in viitor. Relatiile dintre oameni oricum au evoluat (nu stiu daca neaparat in bine) dar, fiindca suntem in viteza si fiindca nu stim cat va tine, trebuie sa ne bucuram de fiecare moment. Iar faza cu “trebuie sa merite ce ii oferi” e un bullshit al invidiosilor pe clipa traita de tine. Si important e ca merita atunci, nu dupa un an de zile dupa ce ai stat tu sa analizezi daca merita sau nu. Oricum, o stii intr-o clipita, numai ca nu trebuie sa eziti.
    Stii de ce sunt cuplurile nefericite ? Pentru ca femeia e prea retinuta in a oferi ce-i trebuie unui barbat si prea obsedata sa-l retina langa ea cu orice pret, ca sa aiba o relatie stabila. Oamenii ar trebui sa stea impreuna din pura placere (chiar si numai pentru o ora) si nu din datorie/obisnuinta. Suntem nefericiti pentru ca gandim/analizam prea mult si simtim/traim prea putin.

    • Asta cu femeile retinute e foarte adevarata. De multe ori suntem atat de inhibate fara un motiv valid in spate, poate e doar o forma de a ne pastra imaginea nepatata. De parca ar interesa pe cineva petele noastre :-j

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s