Stop cadru

Mi-as dori sufletul inapoi sa-mi amintesc de mirosul acadelelor.

Mi-as fi dorit in viata asta sa am un ceas pe care sa-l fi putut opri cand totul era “fericire”. Mi-as fi dorit sa fi putut ramane un copil pentru care sotronul si povestile sa fie singurele arme impotriva realitatii. As fi dorit sa pot ramane mereu cu juliturile din genunchi si nu cu cele din suflet, as fi vrut sa pot crede in prietenii vesnice si povesti cu happy end.

Mi-as dori sa pot ramane copil, sa fug la mama cand ceva nu merge bine, sa ma las ispitita de un frate mai mare ce tine in mana un borcan de nutella, sa plang langa geam ca nu pot iesi afara din cauza varsatului de vant.

Cand eram mica nu aveam nevoie de unghii lungi pentru a scrijeli pereti asteptand raspunsuri. Atunci imi era suficient doar sa le zambesc si ei erau prezenti la apel. Isi arcuiau colturile ascutite incercand sa mimeze o comedie amuzanta pentru mine. Acum imi racesc spatele amortit de atatea pozitii incomode in realitatea asta trista in care toata lume e grabita sa alerge dupa bani, uitand de pasiune.

Mi-as dori sa ma nasc copil si sa fiu o visatoare. Mi-as dori sa ma nasc copil si sa nu-mi fure nimeni visele, mi-as dori sa ma nasc copil si sa pot ramane o eternitate agatata de un prezent utopic. Sa nu credeti ca e asa usor sa fii mic! In nici un caz. Va exista mereu piciul de la bloc ce-ti va aduce zambetul pe buze si vecina de la scara alaturata ce-i zambeste inocent si-i ofera jumatate din ciocolata ei. Povestea si acum e asemanatoare. Mereu va exista barbatul ce iti va oferi clipe frumoase pentru ca apoi sa plece carand dupa el o parte din sufletul tau. Si acum mai exista vecina cu ciocolata aia dulce, dar zambetul ei nu mai e decat pervers in nici un caz inocent.

Daca vreodata ma voi naste si voi ramane copil promit sa raman langa fericire si sa nu o parasesc vreodata. Promit sa merg cu ea la pas pe mijlocul asfaltului incins sa-i arat ce inseamna sa ocolesti pamantul in cautarea unui zambet.

Articol inscris la Blog power editia a 13-a

Tema aleasa de lidera de opinie psi, a editiei trecute.

Tema curenta: Dacă m-aș mai naște o dată, cine aș fi, de ce, unde aș fi?

Alte articole participante: De-as fi eu, Balgradul de azi, Daca m-as mai naste o data, De ti s-ar da inca o sansa, Daca m-as mai naste o data, De-ar fi sa mai fiu o data, Restart game, Fluierul arbitrului

39 thoughts on “Stop cadru

    • Pe de o parte cam asa e, pe de alta parte insa tin sa contrazic persoana in cauza. Depinde si de anumite experiente de viata copilaria aia🙂

  1. Dar daca ai fi ramas copil nu ai mai fi simtit placerile maturitatii, iubirea, prima dagoste, nu ai mai fi cunoscut locurile si nu ai fi inteles cu adevarat un apus. Fiecare etapa a vietii are fericirea ei chiar daca odata capabili sa intelegem lucrurile din jurul nostru apare dezamagirea si singuratatea. Bucura-te de clipe! Lasa trecutul in spate si viitorul la fel caci e incert si traieste-ti viata ca si cand ar fi ultima clipa. VIsele nu mor. Le ascundem, doar de teama de nereusita.Si ce! La o parte cu teama! Sa fim mai curajoase/curajosi!

  2. te-am citit de câteva ori. încerc să găsesc răspunsul şi de fiecare dată este nu, nu m-aş întoarce în copilărie, cu toate că am avut o vreme de aur şi am rădăcini adânci în ea, cu toate că a fost incredibil de frumoasă. şi cu toate că sunt, deşi de mult trecută de vârsta ei, un copil ce mai priveşte cu ochii mari către lume, către oameni.
    şi am să îţi spun de ce este nu: pentru că fiecare dintre noi purtăm copilul în suflet. el nu creşte şi nu se stinge de fapt niciodată, el este oglinda noastră mereu. suntem încă atât de copii în faţa vieţii, încât de multe ori vârsta nu are nicio relevanţă.
    mi-aş dori să îţi pot dărui ca semn de mulţumire… o acadea!🙂

    • Cu gust de capsuni😛 welcome in my home🙂 Enjoy yourself!
      Cat despre articol: fiecare ne dorim anumite lucruri, iar eu sunt una dintre persoanele care si-ar opri viata in mijlocul copilariei. Si da nu te contrazic toti suntem copii, dar de la o anumita varsta lucrurile trebuie sa le privim altfel nu sa ne imaginam ca o cutie de tic tac o primim gratuit.🙂

  3. Cred că suntem precum păpuşile ruseşti pe care le poţi desface până la cea mai mică. Dacă sapi destul de adânc ai să găseşti copilul din tine oricât timp ar trece şi oricâte julituri ai aduna pe suflet:)
    Felicitări!

  4. Pingback: psi-words » dacă m-aş mai naşte o dată

  5. Pingback: De-ar fi să mai fiu o dată… « irealia

  6. Pingback: Restart game! « Marius Bota

  7. Pingback: Fluierul arbitrului | Ratzone's Blog

  8. Pingback: Blog Power 13! Vot!

  9. Inocența unui suflet de copil este mereu aductoare de liniște și speranță. Mi-a plăcut foarte mult cum ai adus în lumină dorința ta de-a fi din nou un copil; sunt convinsă că vei putea găsi în sufletul tău acel zâmbet de copil care să te însoțească în căutările din jurul lumii!🙂

  10. Pingback: Blog Power! 14

  11. Meh, cred că e uşor să rămâi copil trebuie doar să nu îţi vinzi inocenţa…şi să păstrezi un zâmbet în colţul gurii indiferent de situaţie. Ar trebuii să încerci odată. Sigur că mai toată lumea o să vrea să îţi fure chestiile astea şi să îţi facă zile fripe ca să “te maturizezi” .Dar e nasol oricum ai lua-o, e greu cu e greţos fără. you might as well just enjoy the ride. Oricum nu îmi lua cuvintele prea în serios, sunt încă un copil.🙂

    Apropo îmi place postarea ta (şi avatarul care seamană cu al meu), baftă!

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s