Eu cu mine, dar nu acum…

Azi am vorbit cu Ix. Au fost suficiente 2 cuvinte si am simtit cum toata lumea se invarte ametitor in jurul meu. Imi tremurau genunchii, iar inima mea batea mult prea repede pentru cata presiune putea suporta pieptul meu.

Damn nu mai vreau sa ramana iar mizerie in urma lui. Nu mai vreau sa stau sa culeg cioburi ramase undeva prin atrii si ventricule. Nu trebuie sa mai simt, nu-mi mai permit sa fac asta. Nu pot sa-mi las sufletul sa se sparga dupa fiecare si sa-l lipesc la nesfarsit. Nu mereu mai gasesc toate cioburile. Ce-am sa fac cand nu voi mai avea nimic de lipit? Probabil voi zambi la toate momentele deja traite, devenite amintiri.  Voi zambi, voi trai din clipe fericite, apuse undeva in timp si voi stagna. Voi stagna in trairi, emotii si viu avea doar un suflet demult golit de unii sau de altii fara a mai avea nimic de oferit. Voi sta la marginea patului, cu un Sheridan’s dulce in mana si voi vorbi cu mine insami:

-Frumoasa viata ai avut femeie….

-Oare am oferit prea mult acolo unde nu trebuia sa ofer nimic?

-Crezi ca e de regretat ce-ai facut tu? Uita-te in jur… Cati ofera, cati isi asuma riscut de a cadea liber de la inaltimi nebanuite?

-De ce si-ar semna cineva propriul drum spre Inchizitie?

-Pentru a simti ca traieste, pentru a fi fericit o clipa si trist zile nesfarsite, pentru a iubi, pentru a suferi, pentru a simti ca are suflet… Tu cat suflet mai ai?

-E masurabil? (rad in hohote)

-Raspunde, tu cat suflet mai ai? Cat de bolnava ai fost din cauza sentimentelor? De cate ori ai aprins lumina in sufletul lor cand era intuneric? Cata fericire ai avut in suflet cand ii vedeai zambind? De cate ori ai mangaiat maini prea grabite? De cate ori ai sarutat guri ce doreau alt gust si nu ti-a pasat? Nu tu trebuia sa ai grija de sufletul tau?

Am avut grija de sufletul meu dupa ultimul pana la urmatorul. Apoi m-am scufundat din nou, m-am prabusit in adancuri, am urcat la cer si m-am izbit din nou de apa aia rece. Si ce senzatie: mi-a inghetat sufletul si mereu am incercat sa-l mai gasesc o data sa ma incalzeasca cum doar el stia s-o faca. Si cu ce m-am ales?

-Cu experienta. Crezi ca iti pot oferi altceva?

-De aia am ramas fara nimic.

-Priveste in oglinda. Nu regreta nici o urma de pe chipul tau. Toate sunt amintiri, toate te definesc si te aranjeaza frumos intr-o imagine perfecta de “femeie imperfecta”.  O femeie care a stiut sa ofere fara a astepta nimic la schimb, o femeie care a inseninat chipuri, o femeie care a plans departe de ochii lumii, o femeie care a stiut sa accepte cu eleganta esecul, o femeie care a stiut sa se ridice si dupa cele mai dureroase cazaturi,  o femeie care a stiut sa asculte, o femeie care a stiut ce sa vorbeasca, o femeie pentru care imaginatia nu a avut limite.

14 thoughts on “Eu cu mine, dar nu acum…

  1. Zic, asta e unul din momentele cand trebuia sa tac?
    Cred ca exagerezi cu atriile si ventriculele. Daca nu simti si implicit nu suferi ce rost mai are? In rest o femeie care, o femeie care…prea centrat, prea egoist, paradoxal.

      • Da, as putea, dar acum nu vreau. In momentul asta nu vreau sa dezbat un asemenea subiect. Nici o idee, nici o parere, nici un concept nu se dezvolta fara sa pot fi coerent.
        Folosesti excesiv cuvantul femeie si evoci cu succes clisee rasunatoare. Mai lucrezi la asta si am si eu grija de coerenta.

        • Auzi dam tu mereu ai ceva de comentat. Daca nu suferi cum scriu la ce mai citesti?🙂 Nu arunca cu pietre in geamul altuia cand si tu ai casa de sticla.

          • Nu, eu nu am mereu ceva de comentat. Asta o putem demonstra matematic, statistic etc.
            Deci esti unul din blogării care accepta doar critici care incep cu “ai dreptate”. Din pacate asta e o superficialitate pe care eu nu o prea inghit (daca nu suferi…de ce mai citesti) pentru ca e cea mai comoda varianta. Pacat.

            • Cred ca deja am suportat mult prea multe critici nefondate din partea ta.🙂 Si nu e vorba de comoditate e vorba ca oricine, orice ar scrie tie oricum nu-ti convine. Nu ma chinui sa-ti fac tie pe plac! Scriu din simplul motiv ca-mi place sa scriu nu pentru a atrage cititori sau pentru a expune clisee.

              • Un singur lucru omiti: cei care iti comenteaza articolele, indiferent in ce maniera, atata timp cat folosesc un limbaj decent, citesc si contribuie la idee sau la ceea ce cred ei ca e o idee. E cam mult sa tragi linie si sa spui ce si cat imi convine mie, dupa umila-mi parere.
                Cat despre critici, daca voi avea timp, iti voi aduce laude. Asa la plezneala, ca sa echilibreze criticile. Si apoi evident nu-ti voi mai citi blogul. Pentru ca nu pot citi un blog care emite asemenea pretentii (enumerate in comentariul anterior). Daca nu voi avea timp, voi sari doar peste partea cu laudele.

                • Sincer as fi mai multumita sa folosesti naibii lingura aia de zahar la cafea decat sa-mi aduci laude mie. Nu exista un scop aici. Nu e vorba de critica, de lauda, de ce-ti convine tie si ce nu sau de ce-mi convine mie si ce nu. E vorba de a te lasa purtat de imaginatie, de a scrie, de a te descarca scriind. p.s. nu emit pretentii, daca faceam asta ti-as fi impus sa-mi oferi o excursie pe luna, dar dupa cum bine vezi momentan e bine pe partea stanga a pamantului.

  2. Emiti pretentii. Nu-ti convine sa fii criticata tot la 2-3 articole. Daca aplic regula dublei negatii obtin pretentiile. Trebuie sa-ti demonstrez prin ecuatii asta?

    • De gradul 2 sau 3? Cu cate necunoscute? Astept ecuatiile maine dimineata cu tot cu rezolvari. Nu de alta, dar deja e tarziu pentru mine. Somn usor si tie dam.

  3. Ai sa te ridici inca o data, te vei curata de mizeriile de pe jos, iti vei linge din nou ranile si cand toate astea vor trece si te vei simti pregatita, o vei lua de la capat. Asta e viata……. depinde doar de propria noastra persoana ce vrem sau nu vrem sa facem. Totul se invarte in jurul alegeriloe ce le facem, deci, data viitoare, ai grija ce alegi……..

  4. Legat de ecuatii, gradul reprezinta numarul necunoscutelor, deci a doua intrebare nu-si are rostul. In cazul de fata nu e chiar o ecuatie ci e doar generic spus. Nu stiu daca respecta toate rigorile dar am sa incerc totusi, blogosferic, sa aplic un principiu matematic.

    daca P'(x) = non P(x) => non P'(x) = P(x)
    unde P este predicatul, in cazul de fata locutiunea “a emite pretentii”

    Consider ca m-am achitat de laude (nu cred ca pot mai mult in cazul de fata), laude pe care am observat ca le-ai si sters – foarte bine. Ramane urmatorul pas.

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s