Amintiri si dorinte

V: Nu dau dreptate nimanui  niciodata pentru ca nimeni nu a trecut prin ce-am trecut eu si nimeni nu stie ce-am trait eu.

 Lost Emotion: Ce ti-am zis eu sunt generalitati valabile zilnic. Faptul ca o relatie reluata dupa o despartire nu mai e la fel, faptul ca ce s-a terminat o data se va termina si a doua oara astea sunt chestii reale. Ca tu esti orbit de sentimente pt ea, ca tu ai face si imposibilul ca sa mearga bine nu inseamna ca ar face la fel si ea.

V: In dragoste ierti , iubesti …. Nu ? Mai crezi in dragoste ?

Lost Emotion:  Evident, cred in ea. E prezenta peste tot in carti. Si da iubesti. Asta nu inseamna ca in final n-ai sa ramai singur. Asta nu inseamna ca dragostea care va uneste la inceput nu se termina la un moment dat si mai ramane doar respectul si alte sentimente ce va tin legati in continuare.

V: Hai sa schimbam subiectul.

Lost Emotion: De ce? Pentru ca gandim diferit?

V: Nu …

Lost Emotion: Imi pare rau ca-ti scot in evidenta crunta realitate si ca te deranjeaza.

V: Nope…

Sincer? Nu mi-a parut rau pentru ce i-am zis pentru ca in fond asta gandesc. De ce sa-l menajez pe el si sa ma cenzurez pe mine? De ce sa nu-i zic in fata ce cred? Nu prea as vedea utila ipocrizia in conversatiile mele cu V. El e cum e si eu sunt asa cum sunt. Probabil ca ii sunt antipatica pe alocuri mai ales in momente ca cel de mai sus. Din pacate am fost injectata cu o doza de realism mult peste limitele tolerantei mele. Am ajuns sa vad realitatea asa cum e ea si-mi refuz dreptul de a visa atunci cand ceea ce visez e imposibil de realizat. Ok nu spuneti ca nimic nu e imposibil. Vreau sa fiu presedinte in S.U.A. Ei si ce? Nu o sa se intample niciodata chestia asta. Cam la fel e si acum. Daca simt eu ca ma atasez de cineva prefer sa-mi dau 2 palme sa ma trezesc la realitate si sa-mi amintesc ca nu tot ce zboara se mananca.

Avusesem cu V o discutie mai demult in care-mi spunea ca el crede in dragostea aia pana la adanci batraneti. Ei bine eu nu cred. Da imi place cand vad cupluri la 80 de ani plimbandu-se pe strada si tinandu-se de mana, dar chiar nu cred ca oamenii aia se mai iubesc dupa atatia ani petrecuti impreuna. In schimb cred ca ei isi poarta un imens respect pentru ca au reusit sa ramana alaturi si atunci cand a fost bine si atunci cand a fost greu. Sunt atasati unul de celalalt pentru ca nu au cunoscut altceva.

Desi timpul nu are relevanta acum e mult mai greu sa tii o casnicie pana cand moartea va va desparti. E posibil sa va desparta o tarfa, o cariera, viziuni diferite asupra viitorului. In urma cu mult timp nu era chiar asa. Ca femeie te maritai ca iti suna ceasul , sau pentru ca familia lui x avea renume si a ta la fel. Era o perpetuare a claselor sociale. (nu zic insa ca asa se intampla tot timpul)  Acum multi ani pe vremea bunicii nu ieseai la plimbare intr-un audi cu o cafea de la mc donald’s . Tot atunci nu iti alegeai cea mai scurta rochie si cel mai strident fard de pleoape pentru iesirea in club. Atunci nu te uitai la 10 barbati o data si in nici un caz nu puteai sa incerci prea multi barbati. Atunci acceptai ce primeai. De aia casnciile vechi mai tin si acum. Pentru ca mentalitatea era alta. Pentru ca lista de optiuni se rezuma la una singura care de multe ori nici macar nu-ti apartinea.

Of greu cu iubirea asta. E usor s-o incepi dar e al naibii de greu sa o termini. De aici si zicala: „Love is like a war: easy to begin, hard to end.”

El inca mai spera la zana lui si la o poveste cu final fericit. Mai spera ca totul va fi la fel sau poate mai bine. Stop cadru! Imi pare rau ca nu pot fi asa optimista. Da, m-as bucura pentru el ca toate visele sale sa devina realitate. Probabil Cu siguranta ar avea alta atitudine.

Eu sincer nu cred in reintoarceri la trecut. Nu cred ca poate fi la fel sau mai bine cand reiei o relatie. Nu cred ca ce n-a mers o data va merge a doua oara. Am incercat deja asta si mi-am dat seama ca nu are cum sa fie o optiune viabila reintoarcerea la trecut. Am invatat ca totul se intampla cu un scop. Am invatat ca exista un motiv pentru care oamenii din trecutul nostru nu fac parte si din viitor. Am invatat ca o relatie nu se rezuma doar la dragoste si la cat e capabil sa ofere unul din cei 2 parteneri. Am invatat ca degeaba tragi singur de o relatie daca celalalt nu vrea. Degeaba speri la un viitor in 2 daca din start al 2-lea are dubii.

Eh oricum ce drept am eu sa fur visele altora doar pentru ca realitatea le-a furat pe ale mele? Visele sunt gratuite.Nu ma bag in ce fac altii si nu ii trezesc din vise, dar cu siguranta le pot oferi un zambet si tacere. Uneori e mai bine sa taci in astfel de cazuri. E mai bine sa taci si sa privesti cu jind la naivul din fata ta dorindu-ti sa mai fii si tu la fel. E mai bine sa-i lasi pe altii sa viseze, dar tu sa te ancorezi bine in nisip ca sa nu te scufunzi in adancuri.

Iata povestea noastra,s-a dus spre nicaieri. Expresia “Te iubesc” aducea un plus de bine. Ieri!

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s